Se apropie Sarbatorile.. Bucurestiul pare mai sarac decat anul trecut..sunt lumini mai putine si parca sunt mai urate. Nu mai sunt sarbatorile asa ca alta data. Printre atatea teste si referate era sa uit de Mos Nicolae, noroc cu colega, care mi-a pus sub perna un Mos de ciocolata. Cand eram mica abia asteptam Craciunul pentru ca primeam cadouri sub bradut. Acum vine doar cu bani si un drum lung prin Plaza, fara emotii, fara surprize. Imi e dor de lucrurile pe care le faceam in aceasta perioada, de urechile de Purcel si de aroma de cimbru. A fost superb ultimul Revelion cu zapada, dar atunci nu trebuia sa imi fac griji daca mai sunt locuri libere la hotel. Am crescut si nimic nu mai pare indeajuns, orasul e prea mic, Busteniul-plictisitor, partiile in Poiana sunt mai bune si mai scumpe. Au trecut doi ani de cand nu am mai ramas in vacanta la tara, bunicii inca mai spera sa raman in aceasta iarna, inca mai sper si eu. Ma oboseste toata aceasta vanzoleala din jurul Sarbatorilor. Nu inteleg de ce atunci cand ar trebui sa te odihnesti dupa un an intreg, alergi in tot felul de locuri aglomerate dupa tot felul de lucruri stupide. Sarbatorile sunt despre dragoste, familie si prieteni, nu despre hypermarketuri inghesuite si carucioare pline. Vreau sa stau ghemuita langa soba, sa mananc biscuiti cu mere si sa joc tintar cu tataie..